CoderDojo – cursuri gratuite de programare pentru copii

CoderDojo – cursuri gratuite de programare pentru copii

CoderDojo – programare pentru cei mici

Despre CoderDojo am auzit prima dată acum aproape 3 ani. Pe vremea aceea știam că sunt cursuri gratuite de programare pentru copii, dar puștiul meu nu avea încă vârsta necesară pentru a participa la ele. Așa că mi-am propus să rețin că există până la momentul oportun.

Încă de la începutul anului școlar 2018 – 2019 am bătut drumuri pe la Palatul Copiilor, să-l înscriu pe năzdrăvan la ceva, cu iluzia deșartă că doar-doar voi găsi ceva cu frecvență de weekend. Preferam sâmbăta, în ciuda faptului că asta e o zi interminabilă cu gătit, curățenie și altele. Dat fiind că n-am găsit și că alte activități, chiar și contra cost, se organizează mai mult de luni până vineri, în intervalul în care lucrez, am început să-mi fac mea culpa cu gândul că nu duc copilul la nimic și că-și irosește timpul la laptop.

Așa că mi-am amintit de CoderDojo și am căutat repede un om de legătură. Trebuie să precizez că nu eram plină de speranță, dat fiind că mă aflam la începutul lunii februarie, cu alte cuvinte, într-un moment nedefinit pentru înscrieri. Mi-am făcut scenarii cum că grupele sunt deja formate, fixe, etc… Cu greu am reușit să vorbesc și cu persoana de contact, pentru că e un om foarte activ implicat în comunitatea locală, din câte mi-au arătat rezultatele căutărilor.

Dar, spre surpriza mea maximă, Radu Ticiu, căci despre el este vorba, m-a ascultat cu mai multă atenție decât îmi putea dedica cineva după ora 21:00, când se eliberase dintr-o ședință. I-am spus pe repede-nainte care mi-e intenția plusând pe așa-zisele cunoștințe de limba engleză ale celui mic și pe faptul că știe să citească, fiind în grupa pregătitoare. Așteptam un răspuns negativ însoțit de recomandări de revenire în toamna anului următor, dar n-a fost așa. Radu mi-a spus că putem veni și mi-a mai răspuns la câteva întrebări lămuritoare fără să mă zorească. Am încheiat conversația stabilind să ne revedem în sâmbăta acelei săptămâni, de la ora 9:00, la hub-ul de la Isho, cu un laptop și vreo 3 fructe; ideea e ca cei mici să aibă ceva de împărțit cu vecinii de masă. (Acesta e un alt aspect pe care l-am apreciat în mod special – gestul prietenesc de a dărui ceva celui de lângă tine, modul de a pecetlui o legătură.)

Am înțeles că în oraș există mai multe locații CoderDojo; la Colegiul Bănățean, la Business Center în Piața 700, la liceul Grigore Moisil și în alte locații.

Așa cum am menționat și la început, știam despre cursurile CoderDojo că ar fi gratuite. La fel de bine, știam că nicio minune nu durează prea mult, astfel încât, în prima noastră sâmbătă, când ne-am întâlnit cu Radu, am simțit nevoia să mă edific și l-am întrebat de preț. Mi-a confirmat totuși gratuitatea și mi-a spus că cine dorește, poate face donații către organizație.

După ce l-am instalat pe micul meu ninja – așa se numesc cursanții 🙂 – m-am așezat la o discuție, pentru a afla mai multe. Am înțeles că locațiile sunt puse la dispoziție gratuit și că mentorii fac voluntariat, ceea ce mi s-a părut un lucru demn de toată stima. Câți dintre noi suntem capabili, la ora actuală, să ne oferim gratuit timpul și cunoștințele în favoarea altora? Asta m-a făcut să înțeleg valoarea acestei comunități și să-mi doresc efectiv să-i ofer sprijinul.

Unul din principiile mele este că atâta timp cât primești ceva, ești dator să oferi ceva la schimb.

Mentori CoderDojo

Din câte am înțeles, numărul actual de mentori este insuficient în raport cu cel de cursanți. Ninjas sunt organizați pe categorii de vârstă și intenția este să se ajungă la niște grupe cât de cât compacte, cu același nivel de cunoștințe, pentru ca informația să poată fi prezentată și explicată o dată pentru toată grupa, pentru a se putea înregistra o evoluție evidentă. Din câte am observat până acum, mentorii prezintă grupei informația, apoi trec pe la toți cursanții și discută cu ei individual, pentru a se asigură că fiecare înțelege totul.

În grupele cu vârsta mai mică, așa cum sunt copiii care abia au intrat la școală, cum e și cazul fiului meu, e un pic mai greu pentru cei mici să se concentreze și să fie atenți la ce li se vorbește. De aceea, atunci când numărul de ninjas e mai mare, e dificil pentru un singur mentor să le capteze atenția și să gestioneze grupa. Însă în doi, treaba merge puțin mai ușor. Pe lângă mentorii acestei grupe, am mai remarcat pe parcurs implicarea unor adolescenți despre care am înțeles  ca ar fi tot voluntari, elevi de la liceul de informatică Grigore Moisil, care-și oferă sprijinul. În plin weekend, adolescenții ăștia plini de energie care probabil că amână ora culcării în fiecare seară de weekend, se trezesc sâmbătă de dimineață, renunțând la somnul lor dulce pentru a fi în mijlocul comunității CoderDojo, pentru a le dărui celor mai mici decât ei o parte din cunoștințele lor.

Grupa mică de ninjas făcea Scratch în momentul înscrierii noastre. La Scratch, copiii învață noțiuni elementare de programare pe o platformă intuitivă, unde văd concret cum fiecare pas pe care îl fac este ilustrat printr-o imagine în care un anumit element pornește din punctul A și ajunge în punctul B. Această grupă era mentorată de Cristina și Sorin și și-a păstrat formula până în momentul actual.

Cristina Băcanu este și mama a două fete și a început să frecventeze CoderDojo împreună cu cea mică; antreprenoare cu multiple responsabilități și timp limitat, gestionat la sânge, ea își rupe câteva ore din zilele de sâmbătă, pentru a fi prezentă în mijlocul celor mici. Pentru a ilustra cât mai bine ceea ce le predă copiilor, Cristina a propus și conceput un proiect despre multiculturalitate etnică în Banat. Copiii și-au ales câte o minoritate națională și au început documentarea. Sunt convinsă că în momentul prezentării proiectului o să-mi fie ceva mai clară partea care ține de programare; deocamdată însă, îmi place maxim ideea complexă a proiectului și faptul că depășește granițele programării, exploatând puțin istoria Banatului prin prisma multiculturalității. Dincolo de noțiunile de coding, copiii vor rămâne și cu ceva informație în plus.

Sorin Hegyi este mentor și tatăl unui băiețel de 7 ani care vine să învețe programare de la tatăl său, alături de ceilalți copii. Ca formare profesională, Sorin este programator. Lucrează independent, având un PFA. Domeniul său de activitate este unul dinamic și solicitant, dar, cu toate acestea, Sorin își rupe din timp în fiecare sâmbătă și vine la CoderDojo să împărtășească și cu cei mici cunoștințele lui, la un nivel adaptat capacității de înțelegere a acestora. Sorin este un mare promotor al ieșirilor în aer liber și vine permanent cu propuneri noi în acest scop. Ultima idee este de a merge spre Anina, cu gândul de a salva calea ferată Oravița – Anina. Proiectul este în plină organizare, așa că doritorii interesați ne pot contacta în cazul în care doresc să se alăture grupului.

În octombrie, Sorin a intermediat ieșirea la văslit pe Bega, experiența fiind posibilă cu sprijinul complet și dedicat al echipei Musashi Dragons, care ne-a făcut încălzirea, instructajul și apoi a avut grijă ca fiecare membru al grupului să facă cel puțin o tură cu barca. Cârmaciul a făcut parte din echipa Musashi și a stat în spate, iar în față era toboșarul care dicta ritmul de vâslire. Toți cei de pe barcă au vâslit – copii și părinți. A fost foarte interesant de văzut cum s-au sincronizat cei mici și, mai ales cum au scandat la unison în același ritm cu toboșarul. Atmosfera a fost, fără îndoială, una de bună dispoziție, iar peisajul, de ambele părți, superb.

La grupele mai mari, copiii lucrează în programul Python, fac proiectare 3 D și… cu siguranță programarea cuprinde mai mult decât știu eu în momentul actual să spun.

Aceasta era atmosfera la primele noastre frecvențe. Am fost la punctul CoderDojo de la Isho și pe perioada vacanței, iar în toamnă, când am revenit, numărul de cursanți era aproape dublu. Evident, veștile circulă într-o viteză destul de mare. Deși locației i s-au mai alăturat mentori noi, tot părinți ai copiilor aduși să frecventeze cursul, nevoia de mentori continuă să fie mare.

Recrutare de mentori CoderDojo

În scopul recrutării de noi mentori, Radu, împreună cu părinți implicați în buna desfășurare a lucrurilor, organizează tot felul de acțiuni.

Exact cu acest scop, în luna februarie, mamele copiilor înscriși la CoderDojo și-au petrecut câteva sâmbete confecționând mărțișoare. Acestea urmau să ajungă la elevele de la Moisil și la studentele la informatică, spre a le convinge să mentoreze copiii. Așa ne-am trezit noi, mamele, unite în jurul unei mese la care se decupa fetru și hârtie colorată, se asamblau piese elctronice și se înnodau ațele alb-roșii cu ciucuri. Fără zarvă, mâinile îndemânatice s-au apucat de treabă, timp în care ne-am cunoscut mai bine, povestind diverse situații pe care le experimentăm alături de copii.

Comunitatea de părinți CoderDojo

Cu timpul, prin inițiativa lui Radu, comunitatea s-a închegat cât mai mult și s-a alăturat altor comunități cărora le-a oferit sprijinul. Așa s-a întâmplat cu ecologizarea orașului, cu ocazia evenimentului Let’s do it, Romania! din septembrie. Apoi a venit decizia de implicare în proiecte precum O ghindă, care ne-a scos la cules de ghinde după finalizarea cursurilor dintr-o sâmbătă. Acestei acțiuni i-a urmat o alta, în sâmbăta următoare: plantare de pomi. Membrilor comunității le place să vadă că împreună pot face mai multe pentru copiii lor, pentru lumea înconjurătoare. Există o intenție permanentă de a ieși din rutină, de a petrece timp împreună ca grup, părinții împreună cu copiii. Asta răpește o bună parte din timp, dar câștigul merită în mod sigur atunci când e vorba de investiție în oameni.

Începând din septembrie, ne strângem lunar într-o ședință în care dezbatem ce altceva mai putem face pentru copiii noștri, pe lângă cursurile de programare. Ne-am propus ca într-o sâmbătă din cele patru cuprinse într-o lună să facem o activitate extra coding. Așa a apărut ideea unor cursuri de educație financiară, pentru a-i ajuta pe copii să învețe să gestioneze banii. La fel s-a făcul loc și pentru activitățile menționate anterior. Cu siguranță vor mai veni și alte idei

 

 

 

By | 2019-12-12T07:48:35+00:00 decembrie 1st, 2019|Fără categorie|0 Comments

Leave A Comment