Zuleiha deschide ochii

Zuleiha deschide ochii

Tătăroaica Zuleiha are un soț aspru cu mult mai în vârstă decât ea, o soacră tiranică și oarbă cu care locuiește în sceeași izbă și patru fete în cimitirul satului. Aflată în pragul colectivizării, familia încearcă să-și pună averea la adăpost, dar fără sorți de izbândă, în calea Armatei Roșii.

Ofițerul detașamentului de cavalerie, Ignatov, îl ucide pe Murtaza care opune rezistență și tot el are misiunea de a însoți deportații cu trenul, către Siberia, alături de țărani deschiaburiți, intelectuali, dețținuți de drept comun, creștini, musulmani sau atei, ruși, nemți și tătari.

Deși Murtaza este deja o filă din trecutul Zuleihăi, aceasta îl poartă cu sine încă, prin sarcina pe care o duce până la capăt în ciuda condițiilor vitrege în care călătorește. Medicul german, fost profesor universitar care și-a pierdut mințile, observă cu o atenție extrem de lucidă și cu precizie că tânăra cu ochii verzi este însărcinată și își împarte puțina hrană cu ea.

Odată ajunși în locul stabilit, Zuleiha naște un fiu pe care-l numește Yusuf. Îndatoririle ei în noua comunitate sunt gătitul și îngrijirea dispensarului unde locuiește cu fiul ei, pentru a fi protejați de frigul iernii. Tot ea îi duce și de mâncare lui Ignatov și iese la vânătoare, descoperindu-se într-o ipostază nebănuită până atunci. Nora care îndura cu stoicism persecuția soacrei (pe care o intriga supunerea interpretată ca slăbiciune și prostie) dovedește prezență de spirit, viteză de reacție și precizie surprinzătoare în momentul în care ursul se apropie de prada descoperită.

Iarna trece greu și hrana puțină le dă mult de furcă deportaților a căror evidență comandantul o ține pe registrul cu care a pornit la drum. Comunitatea de peste o sută de persoane se gospodărește cu mijloace proprii, mai mult silită decât de bună voie, căci frigul siberian îi dă de furcă. În mijlocul acesteia, Ignatov o zărește invariabil pe tătăroaică.

Ochii verzi ai Zuleihăi îl tulbură pe Ignatov, iar ea se simte de asemenea tulburată. Senzația nou descoperită este comparată cu mierea, însă femeia trecută de prima tinerețe luptă împotriva ei și se așteaptă ca mai devreme sau mai târziu, medicul care o adăpostește în dispensar să-și exercite asupra ei drepturile de soț.

Între timp, micul Yusuf crește și chiar dacă mama sa își dorește ca el să învețe meseria medicului, spiritul liber al copilului îl poartă mai curând către artă, insuflându-i dorința aprigă de a se elibera din lațul comunității captive, motiv de frământare pentru Zuleiha.

În timp ce poziția de comandant a lui Ignatov pare a fi amenințată din pricină că acesta refuză să-și supună comunitatea la munci grele  pentru a livra Uniunii Sovietice roadele prosperității, acesta face un ultim gest sublim de generozitate. El aruncă în foc registrul în care a notat toate numele oamenilor săi și scrie un nou act de identitate pentru fiul Zuleihăi căruia îi dă numele său, sfărâmând zăgazurile robiei și redându-i libertatea.

Romanul Zuleiha deschide ochii este despre triumful libertății în fața vitregiei istoriei și mai ales triumful dragostei care ne arată superioritatea statutului de părinte față de firescul și biologicul act de a procrea. De fiecare dată când autoare menționează că Zuleiha deschide ochii, eroina se află pe o treaptă mai înaltă a evoluției sale, dezvăluind capacitatea sa de adaptare direct proporțională cu dimensiunea provocării.

Am pus romanul Zuleiha deschide ochii pe lista de cărți de recitit și abia aștept să citesc și Copiii de pe Volga, cel de-al doilea roman al autoarei Guzel Iahina.

By | 2020-05-04T12:07:41+00:00 aprilie 24th, 2020|Fără categorie|0 Comments

Leave A Comment